Imagine de la vernisajul expoziţiei Mărturii arheologice. „SITUL NEGRILEŞTI - CURTEA ŞCOLII”

MĂRTURII ARHEOLOGICE. SITUL „NEGRILEŞTI - CURTEA ŞCOLII”

        Expoziţia „Mărturii arheologice. Situl Negrileşti-Curtea Şcolii”, concepută de muzeograful Costel Ilie şi organizată la sediul Muzeului de Istorie Galaţi, prezintă o selecţie a unor bunuri culturale descoperite în campaniile de cercetări din anii 1981, 2007-2011. În dorinţa de a explicita publicului condiţiile descoperirii acestor bunuri s-a reconstituit o mică parte din profilul unei unităţi de săpătură, etalarea materialelor arheologice sugerând poziţia găsirii lor in-situ.

        Situl este inclus în Lista Monumentelor Istorice(cod Gl-I-s-B-02988), se întinde pe o suprafaţă de circa 12 ha şi se află situat în curtea şcolii din sat şi pe terenul unor localnici.

        Situl arheologic Negrileşti-Curtea Şcolii a fost cercetat pentru prima dată acum 30 de ani, în anul 1981, de către arheologul tecucean Mircea Nicu. Începând cu anul 2007 au fost organizate anual campanii de cercetări arheologice de către Muzeul Mixt Tecuci şi Muzeul de Istorie Galaţi.

        Cercetările conduse de arheologii Mircea Nicu, Costel Ilie şi Dan Gh. Teodor, au dus la descoperirea a numeroase urme materiale din diferite perioade istorice - neolitic, epoca bronzului, sec. IV-V p. Chr., sec. VIII-IX p. Chr. şi epoca modernă.

        La vernisaj au participat reprezentanţi ai celor două instituţii organizatoare care au prezentat istoricul cercetării arheologice, importanţa sitului şi încadrarea lui în aria descoperirilor din bazinul râului Bârlad. Din numerosul public, prezent la vernisarea expoziţiei, remarcăm prezenţa studenţilor Facultăţii de Istorie, din cadrul Universităţii  „Dunărea de Jos” Galaţi, mulţi dintre ei participanţi, în anii 2009-2011, la campaniile de cercetări din situl Negrileşti-Curtea Şcolii, jud. Galaţi.

Imagine de la vernisajul expoziţiei „Mărturii arheologice recent descoperite pe teritoriul judeţului Galaţi”

„MĂRTURII ARHEOLOGICE RECENT DESCOPERITE PE TERITORIUL JUDEŢULUI GALAŢI”

         Expoziţia prezintă publicului artefacte descoperite în siturile arheologice Negrileşti şi Tirighina, din judeţul Galaţi, în anul 2009.

         Situl arheologic Negrileşti, descoperit în anul 1981, reprezintă o rezervaţie arheologică, cu nivele de locuire din neolitic, epoca bronzului, epoca fierului, perioada prefeudală şi cea medievală.

         Echipa de cercetare, condusă de domnul prof. dr. Dan Gh.TEODOR, de la Institutul de Arheologie, Iaşi, a fost formată din:

• arheolog Costel ILIE, Muzeul de Istorie Galaţi;
• arheolog Adrian ADAMESCU, Muzeul de Istorie Galaţi;
• arheolog expert Nicu MIRCEA, Muzeul Mixt Tecuci;
• arheolog Paul CIOBOTARU, Muzeul Mixt Tecuci;
• lect. univ. dr. Ovidiu COTOI, Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi;
• studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi.

         Cercetarea preventivă la situl Tirighina, a constat în degrevarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe de 650 mp, situată în necropola tumulară romană. Tumulul cercetat a dus la descoperirea a 12 morminte: 8 de înhumaţie şi 4 de incineraţie, datate în secolel II-IV p. Chr.

         Echipa de cercetare a fost formată din specialiştii Muzeului de Istorie Galaţi: arheolog Costel ILIE, arheolog Adrian ADAMESCU, restaurator Corneliu MORARU şi muzeograf Marian SCRIPNIC.

Imagine de la masa rotundă „70 de ani de muzeografie gălăţeană”

70 DE ANI DE MUZEOGRAFIE GĂLĂŢEANĂ

         Din iniţiativa unor gălăţeni, în anul 1937, s-a constituit Asociaţia „Casa Cuza Vodă” care, din fondurile strânse prin subscripţie publică, donaţii şi contribuţia autorităţilor locale şi centrale, a cumpărat fosta casa părintească a lui Alexandru Ioan Cuza. După restaurare, la 24 ianuarie 1939, în această clădire a fost inaugurat Muzeul „Casa Cuza Vodă”.

         Expoziţia propune o călătorie in timp, printre imaginile care creionează începuturile muzeografiei gălăţene şi evoluţia acestui fenomen cultural până în prezent.

         În acest ambient sugestiv, „Masa rotundă” din ziua vernisajului, a strâns în jurul ei reprezentanţi ai Muzeului de Artă Vizuală Galaţi, Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, Muzeului Mixt Tecuci, Bibliotecii „V. A. Urechia” Galaţi, care, împreună cu reprezentanţii Muzeului de Istorie Galaţi, au depănat amintirile celor mai frumoase evenimente şi manifestări petrecute de-a lungul anilor, evocându-i de asemenea şi pe specialiştii care au contribuit, şi, unii dintre ei continuă să contribuie, la ducerea mai departe a culturii şi istoriei oraşului.

Imagine din expoziţia "Smaranda Brăescu - Regina Aerului"

SMARANDA BRĂESCU - REGINA AERULUI

         De numele Smarandei Brăescu se leagă începuturile paraşutismului românesc. Performanţele sale au facut ca talentata româncă să ducă numele ţării sale cu mândrie peste hotare, ecouri ale acestor realizări înregistrându-se în presa  naţională şi internaţională. Vreme de şase decenii, performanţele ei au facut ca în multe locuri din lume să se vorbească cu admiraţie despre România.

         Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897 - d. 2 februarie 1948) a fost prima femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.233 m la Sacramento, SUA). A fost una din puţinii instructori de paraşutişti militari. 

         Expoziţia cuprinde fotografii cu şi despre Smaranda Braescu, precum şi obiecte care au aparţinut cunoscutei paraşutiste. Alaturi de medaliile şi decoraţiile primite de-a lungul carierei sale este expus şi costumul popular care a facut înconjurul lumii, fiind purtat cu mândrie de Smaranda Brăescu la majoritatea evenimentelor la care a participat.

         În cadrul expoziţiei „Smaranda Brăescu - Regina Aerului” au fost expuse obiecte personale care au aparţinut lui Dumitru Brăescu, fratele mai mare al Smarandei Brăescu. Acesta s-a făcut cunoscut prin lucrările sale de pictură şi grafică recunoscute încă din timpul vieţii de autorităţile în domeniu din acea perioadă.

 MĂRTURII ARHEOLOGICE RECENT DESCOPERITE ÎN JUDEŢUL GALAŢI - 2008

Durata: 5 decembrie 2008 - 30 ianuarie 2009

Expoziţia însumează descoperiri arheologice realizate în anul curent în siturile: Adam, Negrileşti, Stoicani, Vânători.
Cercetarea arheologică sistematică a sitului de la Mânăstirea Adam, din anul 2008, a pus în evidenţă planimetria fundaţiei vechiului edificiu bisericesc – zona altarului cu proscomidiarul şi diaconiconul. De asemenea au mai fost cercetate şi nouă morminte din necropola medievală a mânăstirii.
Cercetarea arheologică preventivă de la Negrileşti a reliefat o intensă locuire încă din epoca bronzului, din secolul IV p. Chr., secolele VIII-X şi până în epoca modernă.
La studierea ambelor situri au participat cercetători specialişti de la Muzeul de Istorie Galaţi şi Muzeul Mixt Tecuci: Ilie Costel, Adamescu Adrian, Ciubotaru Paul, Nicu Mircea
În expunere puteţi regăsi artefacte descoperite în siturile enumerate, ceramica şi obiecte din os aparţinând epocii bronzului, cultura Sântana de Mureş, Dridu până la obiecte din ceramică, porţelan şi metal de secolele al XIX-lea şi al XX-lea.
Obiectele prelevate în urma unor cercetări de suprafaţă de către muzeograf Adamescu Adrian în siturile Vânători şi Stoicani completează excursul arheologic. Expoziţia este concepută şi realizată de muzeografii Costel Ilie, din partea Muzeului de Istorie Galaţi şi Paul Ciobotaru din partea Muzeului Mixt Tecuci.

Organizatori: Cristian Dragoş Căldăraru, director, şi Costel Ilie, şef secţie, Muzeul de Istorie Galaţi Cotinel Munteanu, director, Muzeul Mixt Tecuci Invitaţi: Mircea Nicu, arheolog Silvia Teodor, arheolog Stela Ţau, arheolog Dan Teodor, arheolog

"SITUL ARHEOLOGIC POIANA - PIROBORIDAVA"

Durata: 27 februarie - 31 martie 2008

           Identificată cu antica Piroboridava, staţiunea arheologică de la Poiana a stârnit interesul cercetătorilor încă de la începutul secolului al XX-lea când Vasile Pârvan realizează primele explorări în zonă, urmat în perioada interbelică  de Gheorghe Ştefan şi Ecaterina şi Radu Vulpe. Aceştia îşi vor continua cercetările şi după a doua conflagraţie mondială, munca lor fiind dusă mai departe de cercetătorii ieşeni de la Institutul de Arheologie, pentru ca în anii ’80 alături de arheologul Silvia Teodor, de la instituţia menţionată, să participe şi specialiştii Muzeului Mixt din Tecuci, Stela Ţau şi Mircea Nicu.
           Sunt prezentate obiecte arheologice din epoca bronzului şi a fierului, până în epoca post-romană. Propunându-şi să înfăţişeze şi activitatea ce s-a derulat de-a lungul anilor pe acest şantier arheologic, expoziţia conţine informaţii şi imagini referitoare la campaniile derulate în acest sit de importanţă naţională.
           Expoziţia este concepută şi realizată de muzeografii Costel Ilie, din partea Muzeului de Istorie Galaţi şi Paul Ciobotaru din partea Muzeului Mixt Tecuci, cu sprijinul substanţial al arheologului expert Mircea Nicu, care a participat la numeroase campanii în situl Poiana.

"MĂRTURII ARHEOLOGICE
DESCOPERITE PE TERITORIUL JUDEŢULUI GALAŢI"

Durata: 15 noiembrie 2007 – 31 decembrie 2007

           Cu ocazia sărbătorilor oraşului Galaţi, manifestarea de faţă oferă publicului o selecţie substanţială bazată exclusiv pe descoperirile inedite din siturile arheologice Ghidigeni, Nicoreşti (Biserica Sf. Nicolae-Banu, Biserica Naşterea Maicii Domnului-Negustori, punctul Guzga), Mănăstirea Adam, Lieşti şi Negrileşti.
            În expunere sunt prezentate obiecte arheologice din perioade diferite, din neolitic, epoca bronzului şi a fierului, până în epoca modernă. Propunându-şi să înfăţişeze şi activitatea ce se desfăşoară pe un şantier arheologic expoziţia are şi o componentă foto documentară cu imagini din siturile amintite.