
NUMISMATICĂ
Moneda, ca mijlocitor al schimburilor comerciale, dar si ca obiect de colecţie, este prezentă în salile Muzeului
de Istorie, din str. Al. I. Cuza nr. 80.
Sunt expuse piese numismatice antice, provenite din siturile arheologice de la Tirighina, Bărboşi, Poiana (judeţul Galaţi), Enisala (judeţul Tulcea) şi din diferite localităţi din nordul Dobrogei.
Se cuvine a menţiona staterii macedonieni emişi de Alexandru cel Mare şi Lisimach, în secolele III-II î. Hr., ce fac parte din tezaurul de la Dăieni, judeţul Tulcea, precum şi monedele dacice de tip Inotesti-Răcoasa, descoperite
la Răcoasa, judeţul Vrancea.
Epoca romană este punctată de denarii romani republicani descoperiţi la Poiana, de denarii şi antoninienii descoperiţi la Tirighina-Bărboşi, precum şi de numeroase monede din bronz, descoperite în situri arheologice, sau aparţinând fondului numismatic donat de preotul Ştefan Eniceicu, din Mahmudia, judeţul
Tulcea.
Moneda bizantină, prezentă permanent în secolele VI-XIII pe teritoriile din sudul Moldovei şi în Dobrogea, face trecerea spre epoca medievală, când în spaţiul locuit de români au fost utilizate diferite specii monetare emise de: Imperiul Otoman, Imperiul Romano-German, Confederaţia oraşelor belgo-olandeze, Regatul Ungar, Regatul Polon, Regatul Suedez, Imperiul Habsburgic şi Imperiul Ţarist.
Dintre piesele medievale amintim dinarul emis între anii 1504-1508 de Vladislav al II-lea regele Ungariei, descoperit în necropola bisericii „Precista” din Galaţi, pentru faptul că este cea mai veche monedă medievală descoperită pe teritoriul actual al oraşului Galaţi.
Moneda modernă emisă de statul român, dupa 1867, marchează închegarea şi dezvoltarea unui sistem propriu în care leul devine unitatea monetară naţională.

MEDALII ŞI DECORAŢII
Colecţia de medalii a Muzeului de Istorie din Galaţi este prezentată în bună parte la sediul din str. Al. I. Cuza nr. 80, expunerea fiind structurată cronologic şi pe domenii diverse.
Medaliile amintesc de o serie întreagă de personalităţi istorice, politice, culturale care au avut un rol deosebit de important în formarea României moderne.
O gamă variată de medalii aminteşte de organizarea societăţii civile, fiind emise de diferite asociaţii şi societăţi şi de importantele edificii înălţate în tot cursul veacului al XIX-lea şi cu precădere la finalul acestuia: Castelul Peleş, podul peste Dunăre de la Feteşti – Cernavodă, portul Constanţa, clădirea Palatului de Justiţie din Bucureşti, clădirea C.E.C.- ului, palatul Universităţii din Iaşi.
Sunt expuse medalii care amintesc de principalele evenimente politice şi militare care au marcat istoria modernă a României, Razboiul de Independenţa (1877-1878), proclamarea Regatului (1881), participarea la Primul Razboi Mondial.
Varietatea informaţională sintetizată de aceste medalii ne ofera o imagine de ansamblu asupra societăţii româneşti, cu referiri la momente cruciale din istoria României moderne şi la unele aspecte privind economia, cultura, viata comunităţilor locale, sau a unor personalităţi.
Amintim prezenţa în expoziţie a medaliilor emise de Comisia Europeană a Dunării şi a celor legate de personalitatea lui Vasile Alexandrescu Urechia, cel care a contribuit în bună măsură la punerea bazelor muzeistice la Galaţi.
ARHEOLOGIE
Materialul arheologic rezultat din cercetarile efectuate în numeroase situri de pe teritoriul judeţului Galaţi, este expus în cadrul expoziţiei de bază de la sediul instituţiei din Str. Maior Iancu Fotea nr. 2.
Evoluţia societăţii omeneşti în preistorie, pe teritoriul României,
este redată prin material arheologic descoperit în siturile paleolitice de la Cavadineşti, Suceveni, Puricani, Moscu, Băneasa sau în cele neolitice de la Stoicani, Aldeni, Folteşti sau Bereşti, din acest ultim sit provenind extraordinarul vas antropomorf cucutenian „Hora de la Bereşti” – reprezentare extrem de interesantă a cultului fecundităţii în epoca neolitică.
Tezaurul de bronzuri de la Băleni format din obiecte multifuncţionale, face trecerea la epoca metalelor, perioadă marcată prin obiecte de ceramică şi fier descoperite la Poiana, antica Piroboridava şi la Tirighina, Bărboşi, lângă Galaţi.
O gamă variată de artefacte, vase din ceramică şi sticlă, obiecte din metal,
arme, monede, medalioane, opaiţe, altare votive, statuete, sarcofage, etc., amintesc de prezenţa romanităţii în sudul Moldovei.
ETNOGRAFIE
Sediul muzeului din Galaţi din str. Maior Iancu Fotea nr. 2 gazduieşte şi expoziţia „Civilizaţia rurală în sudul Moldovei”, în care sunt prezentate o serie de obiecte cu caracter etnografic, prezentate în şase sali de expunere.
Expoziţia încearcă sa sugereze, prin intermediul obiectului de factură etnografică, existenţa unor permanenţe existenţiale în lumea satului: ciclul naştere – căsătorie – moarte şi ritmul muncă – odihnă – sărbătoare.
Activităţile cotidiene sunt prezentate prin intermediul uneltelor de pescuit, al celor necesare practicării agriculturii, sau a diferitelor meşteşuguri, tesutul ocupând un loc important.
Reconstituirea interiorului unei locuinţe rurale din sudul Moldovei face trecerea
spre prezentarea preocupărilor ţăranului român pentru „odihna trupului şi îngrijirea sufletului”, prin prezentarea unor bunuri culturale precum lada de zestre, plosca (ce amintesc de căsătorie), icoane pictate în mediul rural, ofranda (castroane, ulcele) ce ne duc cu gândul la încheierea ciclului existenţial.
Preocupările, trăirile, grija pentru frumos sunt redate, în mod simbolic,
în motive decorative de pe covoarele şi prosoapele prezente în expoziţie.
ISTORIE - EPOCA MODERNĂ
Sediul Muzeului de Istorie Galaţi găzduieşte o expoziţie ce creionează repere ale devenirii României moderne.
Documente şi fotografii, artă decorativă, medalii şi plachete, dar şi obiecte relevante pentru progresele ştiinţei şi tehnicii, sunt mărturii elocvente pentru istoria politică, economico –edilitară şi socio – culturală ale românilor, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Momentele de importanţă naţională din istoria militară a acelei perioade au fost evidenţiate şi prin prezenţa armelor, uniformelor şi decoraţiilor militare.
În acest excurs tematic este demnă de remarcat ilustrarea locului şi rolului oraşului Galaţi (porto-franco, între anii 1837 şi 1882) în epocă.
